”Think Small First”. Cum traduce această deviză legiuitorul român?

Marius DANGĂ

Negreșit, întreprinderile mici și mijlocii (IMM) sunt considerate a fi coloana vertebrală într-o economiei de piață, fiind o sursă vitală de locuri noi de muncă și creștere economică. În România, conform Legii nr. 346/2004 ce concordă cu dispozițiile Comisiei Europene, IMM-urile sunt companiile ce au un număr mediu anual de salariați mai mic de 250 și realizează o cifră de afaceri anuală echivalentă cu până la 8 milioane de euro sau au un rezultat anual al bilanțului contabil care nu depășește echivalentul în lei a 5 milioane euro. Respectarea acestor criterii este importantă, deoarece ele justifică crearea unor programe naționale și europene de finanțare și susținere prin strategii de guvernare. După cum promovează și politica Comisiei Europene, susținerea IMM-urilor este direcționată către cinci zone prioritare de creștere și influență: · promovarea antreprenoriatului, · înlesnirea accesului pe piețe a IMM-urilor, · simplificarea birocrației, · îmbunătățirea potențialului de creștere a IMM-urilor și · întărirea dialogului și conlucrării cu acționarii IMM-urilor. ”Recuzita” aceasta de instrumente ce se dorea să vină în sprijinul dezvoltării spiritului antreprenorial era gândită la începutul anilor 2000. Ulterior, în 2008, a apărut și o comunicare din partea Comisiei Europene sub denumirea de ”Small Business Act”, un document fără caracter obligatoriu, dar care a primit sprijinul Consiliului Europeanși al Parlamentului European. Motto-ul după care a fost concepută a fost ”Gândiți mai întâi la scară mică”, ales tocmai pentru a atrage atenția asupra micilor ”celule” economiei de piață, anume IMM-urile. Principalele priorități ale SBA sunt promovarea spiritului antreprenorial, îmbunătățirea accesului la finanțare, reducerea sarcinii normative, îmbunătățirea accesului pe piețe și internaționalizarea. Aceste priorități sunt formulate în 10 principii concepute să stea la baza elaborării și punerii în aplicare a politicilor la nivelul UE și al țărilor UE: · 1. crearea unui mediu în care antreprenorii și întreprinderile familiale să poată prospera și unde spiritul antreprenorial este recompensat; · 2. asigurarea posibilității pentru antreprenorii cinstiți care au dat faliment de a beneficia în mod rapid de o a doua șansă; · 3. definirea regulilor după principiul „Gândiți mai întâi la scară mică”; · 4. asigurarea reactivității administrațiilor la nevoile întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri); · 5. adaptarea instrumentelor puterilor publice la nevoile IMM-urilor: facilitarea participării IMM-urilor la achizițiile publice și exploatarea mai judicioasă a posibilităților oferite IMM-urilor de a beneficia de ajutoare de stat; · 6. facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare și promovarea unui cadru juridic și comercial care să favorizeze punctualitatea plăților în cadrul tranzacțiilor comerciale; · 7. sprijinirea IMM-urilor pentru a beneficia mai mult de oportunitățile oferite de piața unică a UE; · 8. promovarea ameliorării competențelor în cadrul IMM-urilor și a tuturor formelor de inovare; · 9. ajutarea IMM-urilor să transforme provocările în materie de mediu în oportunități; · 10. încurajarea și sprijinirea IMM-urilor pentru a profita de creșterea piețelor. Efectele implementării acestor principii se pot vedea în statisticile realizate de Eurostat cu privire la evoluția numărului de angajați din cadrul IMM-urilor (vezi http://ec.europa.eu/eurostat/web/structural-business-statistics/structural-business-statistics/sme ). Pentru a da un singur exemplu, în România, în perioada 2002-2007, în domeniul construcțiilor numărul angajaților din acest tip de întreprinderi a crescut de la 16.567 la aproximativ 47.000 de angajați. În aceeași perioadă, IMM-urile din România au beneficiat prin Legea nr. 346/2004 de facilități fiscale pentru participarea în cadrul procedurilor de achiziții publice, facilități traduse prin reduceri de 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanția pentru participare și de garanția de bună execuție cerute în achizițiile publice de bunuri, servicii și lucrări. Dar iată că anul 2016 ne aduce o abrogare a acestor facilități fiscale, prin OUG nr. 58/2016. Prin eliminarea lor (considerate de către Comisia Europeană ca fiind măsuri care creează o discriminare pozitivă față de operatorii economici care nu au acest statut), IMM-urile vor participa în aceleași condiții ca și ceilalți operatori economici la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice și a contractelor de concesiune de lucrări și servicii. Dacă nu ar fi fost operată modificarea, menționează un comunicat al Executivului, auditul Comisiei ar putea să aplice corecții financiare în toate proiectele cu finanțare nerambursabilă în care s-au derulat proceduri de atribuire a contractelor de achiziție publică în care IMM-urile din România au beneficiat de facilitățile menționate. Și iată-ne, din nou, la momentul inițial, când IMM-urile nu au nici un avantaj economic față de marii operatori. Deși revizuiri ale SBA din 2011 (http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:52011DC0078 ) și din 2014 (http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Aet0001 ) au arătat avantajele măsurabile pe termen lung ale susținerii dezvoltării IMM-urilor prin politici naționale de creștere economică, și mai mult decât atât, strategia Europa 2020 promovează neechivoc o creștere inteligentă și favorabilă incluziunii tuturor actorilor economici, ne împiedicăm din nou de meteahna românească de a pierde din vedere imaginea de ansamblu. Cum bine zice Caragiale: ” Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele... esenţiale... Din această dilemă nu puteţi ieşi...”.



Împărtășește opinia ta și deschide un subiect pe forum.

Alătură-te comunității noastre! Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.